Просмотр новости
Найдите то, что Вас интересует
Спутники
РН
SpaceX
Роскосмос
NASA
СпутникиРНSpaceXРоскосмосNASA
Language
Română
Sectorul lactatelor din Republica Moldova trece printr-o schimbare structurală majoră. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 03 iulie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că majorarea producției de lapte în ferme este umbrită de prăbușirea producției de lapte din gospodăriile casnice, ceea ce a dus la dependență tot mai mare de importuri.
Potrivit expertului, producția de lapte în Republica Moldova este din două surse: fermele comerciale și gospodăriile populației. Dacă în ferme 2001 producția totală era de aproximativ 35 mii tone, iar în 2011 coborâse la 14,7 mii tone, în 2025 producția în ferme a ajuns la circa 64 mii tone, cu o estimare de 70 mii tone pentru 2026. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat expertul.
Economistul a evidențiat că, după 2022, se observă o revigorare a fermelor de lapte, susținută de subvențiile statului și alte măsuri de sprijin. Totuși, această evoluție nu compensează declinul producției din gospodării, unde numărul de vaci și cantitatea de lapte continuă să scadă. Totuși, în prezent, consumul total de produse lactate în Republica Moldova este de aproximativ 85,3 mii tone de lapte, 40,2 mii tone de iaurt și chefir, 14 mii tone de cașcaval și brânzeturi, 6,9 mii tone de unt și 2,3 mii tone de lapte condensat. Din aceste volume, o parte importantă este acoperită din import, în special la produsele cu valoare adăugată.
Datele prezentate mai arată că Moldova a trecut de la autosuficiență aproape totală în anul 2000 la o dependență accentuată de importuri. Dacă atunci 99% din consum era acoperit din producție locală, în 2020 ponderea importurilor a ajuns la 38%, iar în 2026 se estimează că 60% din consum va fi asigurat din import. „Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval, brânzeturi – sunt din import”, a subliniat expertul.
Structura producției, susține analistul economic, confirmă această tendință: în 2025, din cele aproximativ 246 mii tone echivalent lapte produs intern, doar 64 mii tone provin din ferme, restul fiind din gospodării, în scădere continuă. În 2026, producția gospodăriilor este estimată la 160 mii tone, în timp ce fermele vor ajunge la circa 70 mii tone.
Un alt fenomen evidențiat de către Veaceslav Ioniță este creșterea rapidă a consumului de produse cu valoare adăugată, în special cașcaval și brânzeturi tari. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la 400 grame în anii 2000 la 6,9 kg în 2025 și la o estimare de 8,3 kg în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din import. „Avem o piață în creștere, dar am pierdut-o în favoarea importurilor. Moldova nu are suficient lapte pentru procesare industrială, iar fără investiții în ferme și procesare, dependența va crește”, a avertizat Ioniță.
În același timp, declară expertul, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat semnificativ. Dacă anterior Moldova exporta mai mult decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 milioane de dolari, fiind generat în special de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.
Veacesla Ioniță a concluzionat că, deși există o creștere a fermelor de vaci, aceasta nu compensează declinul gospodăriilor casnice. „Fără relansarea colectării laptelui și stimularea procesării interne, Moldova riscă să rămână structural dependentă de importuri, inclusiv pentru produse de bază”, a declarat Veaceslav Ioniță.
El a mai avertizat că eventuale modificări fiscale, precum majorarea TVA în sector, ar putea afecta suplimentar această industrie deja fragilă.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
Image: Tags: SocialVideo Embed code: <iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/1wv7_fZLdOY?si=aR-vb68Tsm9urqI4" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe>
Sectorul lactatelor din Republica Moldova trece printr-o schimbare structurală majoră. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 03 iulie 2026, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că majorarea producției de lapte în ferme este umbrită de prăbușirea producției de lapte din gospodăriile casnice, ceea ce a dus la dependență tot mai mare de importuri.
Potrivit expertului, producția de lapte în Republica Moldova este din două surse: fermele comerciale și gospodăriile populației. Dacă în ferme 2001 producția totală era de aproximativ 35 mii tone, iar în 2011 coborâse la 14,7 mii tone, în 2025 producția în ferme a ajuns la circa 64 mii tone, cu o estimare de 70 mii tone pentru 2026. „Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat expertul.
Economistul a evidențiat că, după 2022, se observă o revigorare a fermelor de lapte, susținută de subvențiile statului și alte măsuri de sprijin. Totuși, această evoluție nu compensează declinul producției din gospodării, unde numărul de vaci și cantitatea de lapte continuă să scadă. Totuși, în prezent, consumul total de produse lactate în Republica Moldova este de aproximativ 85,3 mii tone de lapte, 40,2 mii tone de iaurt și chefir, 14 mii tone de cașcaval și brânzeturi, 6,9 mii tone de unt și 2,3 mii tone de lapte condensat. Din aceste volume, o parte importantă este acoperită din import, în special la produsele cu valoare adăugată.
Datele prezentate mai arată că Moldova a trecut de la autosuficiență aproape totală în anul 2000 la o dependență accentuată de importuri. Dacă atunci 99% din consum era acoperit din producție locală, în 2020 ponderea importurilor a ajuns la 38%, iar în 2026 se estimează că 60% din consum va fi asigurat din import. „Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval, brânzeturi – sunt din import”, a subliniat expertul.
Structura producției, susține analistul economic, confirmă această tendință: în 2025, din cele aproximativ 246 mii tone echivalent lapte produs intern, doar 64 mii tone provin din ferme, restul fiind din gospodării, în scădere continuă. În 2026, producția gospodăriilor este estimată la 160 mii tone, în timp ce fermele vor ajunge la circa 70 mii tone.
Un alt fenomen evidențiat de către Veaceslav Ioniță este creșterea rapidă a consumului de produse cu valoare adăugată, în special cașcaval și brânzeturi tari. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la 400 grame în anii 2000 la 6,9 kg în 2025 și la o estimare de 8,3 kg în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din import. „Avem o piață în creștere, dar am pierdut-o în favoarea importurilor. Moldova nu are suficient lapte pentru procesare industrială, iar fără investiții în ferme și procesare, dependența va crește”, a avertizat Ioniță.
În același timp, declară expertul, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat semnificativ. Dacă anterior Moldova exporta mai mult decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 milioane de dolari, fiind generat în special de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.
Veacesla Ioniță a concluzionat că, deși există o creștere a fermelor de vaci, aceasta nu compensează declinul gospodăriilor casnice. „Fără relansarea colectării laptelui și stimularea procesării interne, Moldova riscă să rămână structural dependentă de importuri, inclusiv pentru produse de bază”, a declarat Veaceslav Ioniță.
El a mai avertizat că eventuale modificări fiscale, precum majorarea TVA în sector, ar putea afecta suplimentar această industrie deja fragilă.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.